Mănăstiri în Vâlcea: 9 de vizitat într-un circuit

Un singur județ pentru un pelerinaj prin România? Vâlcea. Pe câteva zeci de kilometri stau ctitorii domnești, moaște, un ansamblu UNESCO și singura mănăstire din țară în care femeile nu au voie. Le poți lega într-un circuit de două sau trei zile. Mai jos ai cele nouă mănăstiri care merită drumul, ce vezi la fiecare, când sunt hramurile din toamna lui 2026 și cum le legi pe zile.

De ce are Vâlcea atâtea mănăstiri

Motivul ține de geografie. Valea Oltului a fost multă vreme drumul cel mai scurt dintre Țara Românească și Transilvania. Domnitorii au ridicat mănăstiri de-a lungul ei. Ca popasuri, ca puncte de veghe, ca locuri de îngropare pentru ei și ai lor. Mai la vest, sub dealurile dintre Râmnicu Vâlcea și Horezu, boierii Craiovești și apoi Brâncovenii și-au așezat ctitoriile de familie.

Așa s-a strâns aici o salbă rar întâlnită. Unele locuri se vizitează la zece minute de drumul național. La altele urci pe drum de munte. Dacă vrei mai întâi imaginea de ansamblu a țării, citește ghidul nostru despre mănăstirile din România pe regiuni, iar pentru un drum scurt din capitală avem și lista cu mănăstirile de lângă București.

Mănăstirile din Vâlcea, pe scurt

Tabelul te ajută să-ți faci programul. Cele mai multe sunt mănăstiri de maici; Cozia, Turnu și Frăsinei sunt de călugări.

Pe Valea Oltului: Cozia și Turnu

Mănăstirea Cozia

Cea mai cunoscută dintre toate. Cozia a fost zidită de Mircea cel Bătrân între 1387 și 1391, pe malul Oltului, la Călimănești. Sfințirea s-a făcut pe 18 mai 1388. La alegerea locului și la sfințire a fost de față Sfântul Nicodim de la Tismana. Primul egumen, Gavriil, i-a fost ucenic. Mircea a murit pe 31 ianuarie 1418 și a fost îngropat aici, în biserica pe care o ridicase cu treizeci de ani înainte, iar pentru cei mai mulți români asta e Cozia: mormântul lui Mircea, mai mult decât orice frescă. Lângă el stă Teofana, mama lui Mihai Viteazul. S-a călugărit aici și a murit în 1605.

Zidăria în dungi de cărămidă și piatră, rozetele săpate, pridvorul cu coloane. Nu trebuie să fii cunoscător. Îți dai seama imediat că te uiți la ceva foarte vechi. Treci și pe la bolniță, bisericuța mică din spate. A ridicat-o Radu Paisie în 1542-1543, iar zugravii David și Radoslav au pictat-o. Mănăstirea are și un muzeu cu manuscrise, cărți vechi și broderii.

Fiind lipită de DN7, Cozia e cea mai ușor de vizitat mănăstire din județ. O oră îți ajunge. Chiar și în drum spre Sibiu.

Mănăstirea Turnu

La câțiva kilometri de Cozia, dar într-o cu totul altă lume. Numele vine de la un turn roman din apropiere, căruia i se spunea Turnul lui Traian. La început locul s-a chemat „Schitul de după turn”. Aici au trăit, la începutul secolului al XVII-lea, sihaștrii Daniil și Misail, în chilii săpate în stâncă. Se văd și azi, deasupra mănăstirii. Urci pe trepte tăiate în piatră. În fiecare chilie a rămas lespedea pe care dormeau.

În 1676 mitropolitul Varlaam a zidit aici o biserică de piatră și le-a așezat moaștele la temelia altarului. Sfântul Sinod i-a canonizat pe 25 februarie 2016. Prăznuirea e pe 5 octombrie, adică luni, în 2026. Biserica lui Varlaam are hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie. Biserica mare, cu hramul Schimbarea la Față, e din 1893-1901. Tot în 1901 schitul a devenit mănăstire. Dacă vii cu trenul, coboară la halta Mănăstirea Turnu, la câteva sute de metri.

Spre Horezu: Hurezi, Bistrița și Arnota

Mănăstirea Hurezi

Cea mai importantă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, în satul Romanii de Jos, lângă orașul Horezu. Biserica mare a fost zidită între 1690 și 1693. Sfințirea: 8 septembrie 1693. Pictura s-a terminat un an mai târziu. Restul ansamblului a crescut în jurul ei până în 1703: bolnița ridicată de doamna Marica între 1696 și 1699, schitul Sfinții Apostoli din 1698, schitul Sfântul Ștefan din 1703.

Din 1993 Hurezi e în Lista patrimoniului mondial UNESCO. Pridvorul cu coloane sculptate, pictura originală, tabloul votiv cu familia domnitorului și cu înaintașii lui din neamurile Basarabilor și Cantacuzinilor. Pe pereți au lucrat zugravii Constantinos, Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ioachim, iar piatra a sculptat-o Vucașin Caragea. E mănăstire de maici, cu hramul pe 21 mai. Pelerinajul cel mare e însă pe 16 august, de Sfinții Martiri Brâncoveni.

Dacă ai timp pentru o singură mănăstire din Vâlcea, aceasta e. Lasă-ți cel puțin o oră și jumătate și intră și în muzeu. La câțiva kilometri, în Horezu, sunt atelierele de ceramică, intrate și ele în patrimoniul UNESCO în 2012.

Mănăstirea Bistrița

Lângă Costești, la gura cheilor Bistriței. Frații Craiovești, Barbu, Pârvu, Danciu și Radu, au început zidirea pe la 1488. În 1497 au cumpărat de la Constantinopol moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul. Sunt aici de peste cinci sute de ani, într-o raclă de argint lucrată la Brașov în 1656. Pentru ele vin cei mai mulți. Nu pentru clădiri.

Biserica de azi e mai nouă decât pare. Cutremurul din 1838 a stricat-o pe cea veche, așa că în 1846, sub Gheorghe Bibescu, s-a început refacerea după planurile arhitecților Ioan Schlatter și Scarlat Beniș, iar sfințirea a făcut-o mitropolitul Nifon abia pe 15 august 1855, de față cu domnitorul Barbu Știrbei. E mănăstire de maici și are un muzeu de carte bisericească.

Deasupra mănăstirii, în peretele de calcar, e Peștera Sfântului Grigorie Decapolitul. I se mai zice și Peștera Liliecilor. În războiul ruso-turc din 1768-1774, egumenul Grigorie a ascuns aici moaștele. Peștera are vreo 250 de metri, lumină electrică și două bisericuțe înăuntru. Nu intri singur. Întreabă la pangar înainte să urci.

Prăznuirea e pe 20 noiembrie, care în 2026 cade vineri, cu priveghere joi seara. Pentru 2025, Arhiepiscopia a anunțat slujbe în sobor de ierarhi și scoaterea raclei din biserică, sub cupola clopotniței, ca să se poată închina mai mulți oameni deodată. Bistrița e și pe lista noastră de mănăstiri făcătoare de minuni.

Mănăstirea Arnota

Sus, pe muntele de deasupra Bistriței, la capătul unui drum îngust în serpentine. Arnota e ctitoria lui Matei Basarab și a doamnei Elina, ridicată, după datarea obișnuită, în 1637. Domnitorul e îngropat în pronaos, adus aici de la Târgoviște după năvala turco-tătară din 1658, așa cum își dorise. Alături e tatăl lui, vornicul Danciu, mutat la Arnota în 1649.

Pictura e cea din secolul al XVII-lea. Catapeteasma brâncovenească a fost dusă la București în 1913. Din 1999 e mănăstire de maici. Hramul e pe 8 noiembrie, de Sfinții Arhangheli: duminică, în 2026. E mică, albă, cu o curte îngrijită și cu o priveliște peste toată depresiunea. Drumul urcă mult și e strâmt. Întreabă de el înainte, mai ales pe vreme rea.

În jurul Râmnicului: Govora, Dintr-un Lemn, Surpatele

Mănăstirea Govora

Aproape de Băile Govora, pe un deal împădurit. Ctitorul nu se știe sigur. Teoriile merg de la Mircea cel Bătrân la Vlad Dracul. Cea mai veche dovadă e un act din 27 septembrie 1485, prin care egumenul Iosif cumpăra pământ. Pe vremea lui Brâncoveanu, egumenul Paisie a refăcut și a pictat biserica, și de aceea găsești aici, pe peretele unei mănăstiri de deal, unul dintre primele portrete ale domnitorului care avea să ridice Hurezii.

Govora are și un loc al ei în istoria cărții. Aici s-a tipărit în 1640 Pravila de la Govora, primul cod de legi tipărit în Țara Românească, tradus de Mihail Moxa și tipărit de egumenul Meletie Macedoneanul. Din 20 iulie 1959 e mănăstire de maici, cu hramul de Adormire, pe 15 august. Curtea e plină de flori. Foișoare de lemn pe cerdacuri.

Mănăstirea Dintr-un Lemn

Numele vine din legendă. Se spune că un cioban, ori un călugăr, după alte variante, a găsit într-un stejar bătrân o icoană a Maicii Domnului și că, din lemnul aceluiași copac, a ridicat o bisericuță. Biserica de lemn de azi e datată la mijlocul secolului al XVI-lea și stă alături de biserica mare de piatră, ctitoria lui Matei Basarab din anii 1635-1640.

Icoana e mare, de un metru și jumătate pe un metru și zece. De unde vine? Nici specialiștii nu s-au pus de acord. André Grabar o socotea foarte veche, în vreme ce Ion D. Ștefănescu o lega de Bizanț sau de Athos și o punea în secolul al XVI-lea, părere pe care cei mai mulți o socotesc mai aproape de adevăr. E mănăstire de maici, cu hramul pe 8 septembrie, și una dintre cele mai iubite din zonă, mai ales de cei care vin să se roage pentru copii.

Mănăstirea Surpatele

Tot în comuna Frâncești, la câțiva kilometri de Dintr-un Lemn. Prima ctitorie, de lemn, e din secolul al XVI-lea, a logofătului Tudor Drăgoescu. Biserica de piatră a ridicat-o între 1703 și 1706 doamna Marica Brâncoveanu, soția domnitorului, care a dăruit și un policandru de alamă lucrat la Brașov de Hans Georg Beck.

Biserica a trecut prin multe: a fost repictată în 1815, a fost închisă în 1872, și a fost restaurată abia între 1927 și 1935. Azi e o mănăstire de maici mică și retrasă, cu hramul Sfânta Treime. Mulți o sar din grabă. Nu o sări. Fiind atât de aproape una de alta, cele două se văd în aceeași după-amiază.

Frăsinei, Athosul românesc

Frăsinei e altfel decât tot ce ai văzut până acum. Schitul a fost întemeiat în 1710 de monahii Ilarion și Ștefan, dar ce vezi azi se datorează Sfântului Calinic de la Cernica, episcop al Râmnicului din 1850. El a ridicat biserica mare între 1860 și 1863, după planurile lui, cu pictura lui Mișu Popp și cu hramul Adormirii, și a așezat aici rânduiala athonită. Călugării nu mănâncă niciodată carne, iar slujbele se țin după tipicul de la Athos.

Femeile nu intră. În 1867 Sfântul Calinic a pus pe drum o piatră de legământ, cu o binecuvântare și un blestem scrise în chirilică, pe drumul spre mănăstire. Azi locul e marcat și cu indicatoare. Pentru femei s-a făcut o biserică anume, la poalele muntelui. Localnicii îi spun biserica de jos.

Sfântul Calinic e prăznuit pe 11 aprilie. Moaștele lui sunt la Cernica, lângă București, unde a fost stareț. Mergi cu familia? Spune-le dinainte cum stau lucrurile.

Dacă mai ai o zi

Cele nouă de mai sus sunt doar începutul. Mai sunt patru, toate în județ.

Ostrov, în mijlocul Călimăneștiului, pe o insulă a Oltului. Biserica e ctitoria lui Neagoe Basarab și a doamnei Despina, din 1518-1522. Aici s-a călugărit doamna Despina. În anii '70, când s-a făcut barajul, insula a fost înălțată cu vreo 6 metri. Clădirile au urcat odată cu ea. E mănăstire de maici, cu hramul pe 8 septembrie.

Stânișoara, sus în masivul Cozia, la vreo 10 kilometri de Călimănești, pe poteci de munte. Aici au trăit Sfinții Neofit și Meletie, canonizați în 2016 și prăznuiți pe 3 septembrie. Moaștele Sfântului Neofit sunt în biserica mănăstirii, iar Sfântul Meletie are un izvor care îi poartă numele.

Iezer, în satul Cheia, deasupra Băilor Olănești. Biserica a fost refăcută în 1559 de Mircea Ciobanu și doamna Chiajna. Aici sunt moaștele Sfântului Antonie de la Iezerul Vâlcii, canonizat în 1992 și prăznuit pe 23 noiembrie. Chiliile lui se văd lângă biserică. E mănăstire de maici, cu hramul pe 21 noiembrie. Două praznice în trei zile.

Cornet, pe Valea Oltului spre Sibiu, la Racovița. Biserica a fost terminată pe 29 august 1666 de Mareș Băjescu și soția lui, cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul.

Calendarul pelerinului: hramuri 2026-2027

Toamna e anotimpul cel mai plin pentru Vâlcea. Hramurile mari din noiembrie se adună în două săptămâni. Bistrița, cu Sfântul Grigorie pe 20, și Iezerul, cu hramul pe 21 și cu Sfântul Antonie pe 23, încap lejer în același drum de un weekend prelungit.

Programul slujbelor de hram îl publică Arhiepiscopia Râmnicului cu câteva zile înainte. Dacă vrei să prinzi privegherea, sună la mănăstire.

Traseul pe zile

Cum ajungi și unde dormi

De la București la Râmnicu Vâlcea sunt aproximativ 180 de kilometri. Distanțele de mai jos sunt pe șosea, rotunjite, și pornesc din Râmnicu Vâlcea.

Fără mașină? Ia trenul pe linia Râmnicu Vâlcea - Sibiu. Oprește la Călimănești și la halta Mănăstirea Turnu. Spre Horezu, Bistrița și Arnota ai nevoie de mașină sau de un grup organizat.

Hurezi și Bistrița primesc pelerini la cazare, dar locurile sunt puține. Întreabă din timp. La hramuri se ocupă toate. Pentru restul, baza cea mai comodă e la Râmnicu Vâlcea sau la Călimănești.

Cum planifici circuitul

• Fă-ți baza la Râmnicu Vâlcea sau la Călimănești. De acolo ajungi în cel mult o oră la aproape toate mănăstirile din listă.
• Nu îngrămădi mai mult de trei într-o zi. La mănăstire nu te grăbești. Trei sunt de ajuns pentru o zi în care chiar ai stat, nu doar ai trecut.
• Pleacă dimineața. Slujbele mari sunt de dimineață, iar drumurile de munte spre Arnota și Frăsinei se fac mai bine pe lumină.
• Sună înainte dacă mergi pentru moaște, pentru muzeu, pentru peștera de la Bistrița sau pentru cazare. Programul se schimbă în posturi și la hramuri.
• Ținută decentă, cu umerii și genunchii acoperiți. Multe mănăstiri au fuste și baticuri la intrare pentru cine nu are ținuta potrivită.
• Ține cont de regula de la Frăsinei când faci programul, mai ales dacă mergi în grup mixt sau cu familia.

Sfaturi pentru pelerini

Un circuit prin Vâlcea nu e o excursie de bifat obiective. Alege-ți mai puține locuri și stai mai mult în fiecare. Respectă slujba. Nu fotografia în biserică fără să întrebi, iar dacă vrei să stai de vorbă cu un părinte sau cu o maică, cere întâi binecuvântare și lasă-i pe ei să-ți spună cât timp au. Iar dacă mergi cu copii sau cu bunicii, ține-te de Cozia, Hurezi și Govora, unde ajungi cu mașina până la poartă.

Pentru circuitul Oltenia, sună la 0771 440 036 și stabilim împreună data.

Întrebări frecvente

Care sunt cele mai vechi mănăstiri din Vâlcea?

Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân, sfințită pe 18 mai 1388, unde se află și mormântul domnitorului. Urmează Govora, atestată documentar în 1485, și Bistrița, începută de boierii Craiovești pe la 1488.

De ce femeile nu au voie la Mănăstirea Frăsinei?

Sfântul Calinic, ctitorul bisericii mari, a așezat la Frăsinei rânduiala athonită: călugării nu mănâncă niciodată carne, iar femeile nu trec de piatra de legământ pusă în 1867 pe drumul spre mănăstire. Pentru ele există o biserică la poalele muntelui, numită de localnici biserica de jos.

Câte zile îmi trebuie pentru un circuit al mănăstirilor din Vâlcea?

Două zile sunt suficiente pentru cele mai importante: prima pe Valea Oltului, cu Cozia și Turnu, a doua spre Horezu, cu Hurezi, Bistrița și Arnota. Pentru Govora, Dintr-un Lemn, Surpatele și Frăsinei mai adaugă o zi.

Unde se află moaște de sfinți în județul Vâlcea?

La Bistrița se află moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, cumpărate de Craiovești la Constantinopol în 1497. La Iezer sunt moaștele Sfântului Antonie de la Iezerul Vâlcii și la Stânișoara cele ale Sfântului Neofit.

Când este pelerinajul la Sfântul Grigorie Decapolitul în 2026?

Sfântul Grigorie Decapolitul este prăznuit pe 20 noiembrie, care în 2026 cade vineri. Privegherea se face în seara de joi, 19 noiembrie. Pentru 2025, Arhiepiscopia Râmnicului a anunțat slujbe în sobor de ierarhi și scoaterea raclei sub cupola clopotniței; programul pe 2026 se anunță în noiembrie.

Care mănăstire din Vâlcea este în patrimoniul UNESCO?

Mănăstirea Hurezi, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu, înscrisă în Lista patrimoniului mondial UNESCO în 1993. Biserica mare a fost zidită între 1690 și 1693. Ceramica de Horezu, din orașul de alături, e și ea în patrimoniul UNESCO din 2012.

Fotografia din antet: Nicubunu, CC BY-SA 3.0 ro, via Wikimedia Commons

Vâlcea e o singură bucată din serie. Spre nord, peste Olt și peste munte, sunt mănăstirile din Transilvania, iar mai departe spre apus cele din Banat. La nordul țării stau mănăstirile din Maramureș, iar la răsărit, între Dunăre și mare, cele din Dobrogea. Dacă te interesează mai mult moaștele și hramurile decât harta, citește despre mănăstirile făcătoare de minuni.