Dacă ar fi să alegi un singur județ pentru un pelerinaj prin România, Vâlcea ar fi alegerea cea mai bună. Aici stau la câteva zeci de kilometri una de alta ctitorii domnești, moaște, un ansamblu din patrimoniul UNESCO și cea mai aspră mănăstire din țară. Le poți lega pe toate într-un circuit de două zile, iar drumul se face frumos, pe Valea Oltului și pe sub dealurile Subcarpaților.
De ce are Vâlcea atâtea mănăstiri
Motivul este vechi și ține de geografie. Valea Oltului a fost dintotdeauna drumul cel mai scurt dintre Țara Românească și Transilvania, iar domnitorii au ridicat mănăstiri de-a lungul lui, ca popasuri, ca cetăți de veghe și ca ctitorii pentru pomenirea neamului. Mai la vest, sub dealurile împădurite dintre Râmnicu Vâlcea și Horezu, boierii Craiovești și apoi Brâncovenii și-au așezat mănăstirile de familie.
Așa s-a strâns aici o salbă rar întâlnită. Ai locuri care se vizitează în zece minute de la ieșirea din drumul național și schituri la care urci pe drum forestier. Dacă vrei mai întâi imaginea de ansamblu a țării, citește ghidul nostru despre mănăstirile din România pe regiuni, iar pentru un pelerinaj scurt din capitală avem și lista cu mănăstirile de lângă București.
Pe Valea Oltului: Cozia și Turnu
Mănăstirea Cozia
E cea mai cunoscută și cea mai veche dintre toate. Cozia a fost ridicată de Mircea cel Bătrân și sfințită în 1388, pe malul Oltului, lângă Călimănești. Tot aici se află și mormântul domnitorului. Zidăria în dungi de cărămidă și piatră, rozetele săpate, pridvorul cu coloane. Chiar dacă nu ești un cunoscător, îți dai seama imediat că te uiți la ceva foarte vechi.
Fiind lipită de drumul național, Cozia e cea mai ușor de vizitat mănăstire din județ. Poți opri o oră în drum spre Sibiu și tot ai văzut ce e mai important.
Mănăstirea Turnu
La câțiva kilometri de Cozia, dar într-o cu totul altă lume. Turnu stă retrasă sub peretele masivului Cozia, într-un loc de sihăstrie unde călugării au trăit la început în chilii săpate în stâncă, care se mai văd și azi pe potecă, deasupra mănăstirii. E locul potrivit dacă vrei liniște adevărată, nu doar o vizită. Merită să o legi de Cozia în aceeași dimineață.
Spre Horezu: Hurezi, Bistrița și Arnota
Mănăstirea Hurezi
Cea mai importantă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, ridicată între 1690 și 1697 în satul Romanii de Jos, lângă orașul Horezu. Din 1993 este înscrisă în Lista patrimoniului mondial UNESCO, ca cel mai bine păstrat ansamblu brâncovenesc din țară. Pridvorul cu coloane sculptate, pictura originală, tabloul votiv cu întreaga familie a domnitorului, biblioteca, paraclisul, bolnița.
Dacă ai timp pentru o singură mănăstire din Vâlcea, aceasta e. Lasă-ți cel puțin o oră și jumătate și intră și în muzeu. La câțiva kilometri, în orașul Horezu, poți vedea și atelierele de ceramică, tot patrimoniu UNESCO.
Mănăstirea Bistrița
Lângă Costești, la gura cheilor Bistriței. E ctitoria boierilor Craiovești, de la sfârșitul secolului al XV-lea, iar biserica de azi a fost refăcută în secolul al XIX-lea, de unde și înfățișarea ei neobișnuită, cu două turle înalte. Aici se află moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, cele mai cinstite din Oltenia, și principalul motiv pentru care oamenii vin aici.
Deasupra mănăstirii, în peretele de calcar, sunt peșterile în care s-au ascuns călugării cu moaștele în vremuri grele. Se pot vizita, dar e nevoie de încălțăminte bună și de o lanternă.
Mănăstirea Arnota
Sus, pe muntele de deasupra Bistriței, la capătul unui drum îngust în serpentine. Arnota e ctitoria lui Matei Basarab, ridicată în jurul anului 1634, și tot aici se află mormântul lui. E mică, albă, cu o curte îngrijită și o priveliște care se deschide peste toată depresiunea. Drumul de acces urcă mult și e strâmt, așa că e bine să verifici starea lui înainte, mai ales pe vreme rea.
În jurul Râmnicului: Govora, Dintr-un Lemn, Surpatele
Mănăstirea Govora
Aproape de Băile Govora, pe un deal împădurit. E o mănăstire veche, refăcută de Constantin Brâncoveanu, și un loc cu greutate în istoria cărții românești: aici s-a tipărit în 1640 Pravila de la Govora, primul cod de legi tipărit în limba română. Azi e mănăstire de maici, cu o curte plină de flori și cu foișoare de lemn pe cerdacuri. Una dintre cele mai primitoare din județ.
Mănăstirea Dintr-un Lemn
Numele vine din legendă. Se spune că un cioban a găsit într-un stejar bătrân o icoană a Maicii Domnului și că, din lemnul aceluiași copac, a ridicat o bisericuță. Biserica de lemn se păstrează și acum, alături de biserica mare de piatră, ridicată în secolul al XVII-lea. E mănăstire de maici și una dintre cele mai iubite din zonă, mai ales de cei care vin să se roage pentru copii.
Mănăstirea Surpatele
Tot în comuna Frâncești, la câțiva kilometri de Dintr-un Lemn. Surpatele a fost refăcută în 1706 de doamna Maria Brâncoveanu, soția domnitorului, și păstrează liniile curate ale stilului brâncovenesc. E o mănăstire de maici mică și retrasă, pe care mulți o sar din grabă. Nu o sări. Fiind atât de aproape una de alta, cele două se vizitează în aceeași după-amiază.
Frăsinei, Athosul românesc
Frăsinei e altfel decât tot ce ai văzut până acum. Biserica mare a fost ridicată în 1863 de Sfântul Calinic de la Cernica, care a întărit aici rânduiala athonită. Călugării nu mănâncă niciodată carne, iar accesul femeilor este oprit dincolo de piatra de hotar așezată pe drumul spre mănăstire. Femeile se pot închina la bisericuța de la poalele drumului, unde există un paraclis rânduit pentru ele.
E singurul loc din România cu o astfel de rânduială, motiv pentru care mulți pelerini vin tocmai pentru el. Dacă mergi cu familia, e bine să știi dinainte ce urmează, ca să nu fie o surpriză neplăcută la fața locului.
Traseul pe zile
| Zi | Mănăstiri | Ce vezi |
|---|---|---|
| Ziua 1, Valea Oltului | Cozia, Turnu | Mormântul lui Mircea cel Bătrân, chilii săpate în stâncă |
| Ziua 2, spre Horezu | Hurezi, Bistrița, Arnota | Ansamblu UNESCO, moaștele Sf. Grigorie Decapolitul, mormântul lui Matei Basarab |
| Ziua 3, opțional | Govora, Dintr-un Lemn, Surpatele | Pravila de la Govora, icoana din stejar, ctitoria doamnei Maria |
| Popas aparte | Frăsinei | Rânduială athonită, acces oprit femeilor dincolo de piatra de hotar |
Distanțele, programul de vizitare, orarul slujbelor și posibilitățile de cazare la mănăstire diferă de la un loc la altul și se schimbă des, mai ales la sărbători. Verifică-le înainte de plecare, printr-un telefon la mănăstire.
Cum planifici circuitul
- Fă-ți baza la Râmnicu Vâlcea sau la Călimănești. De acolo ajungi în cel mult o oră la aproape toate mănăstirile din listă.
- Nu îngrămădi mai mult de trei într-o zi. La mănăstire nu te grăbești. Trei sunt de ajuns pentru o zi în care chiar ai stat, nu doar ai trecut.
- Pleacă dimineața. Slujbele mari sunt de dimineață, iar drumurile de munte spre Arnota și Frăsinei se fac mai bine pe lumină.
- Sună înainte dacă mergi pentru moaște, pentru muzeu sau pentru cazare la mănăstire. Programul se schimbă în posturi și la hramuri.
- Ținută decentă, cu umerii și genunchii acoperiți. Multe mănăstiri au fuste și baticuri la intrare pentru cine nu are ținuta potrivită.
- Ține cont de regula de la Frăsinei când faci programul, mai ales dacă mergi în grup mixt sau cu familia.
Sfaturi pentru pelerini
Un circuit prin Vâlcea nu e o excursie de bifat obiective. Alege-ți mai puține locuri și stai mai mult în fiecare. Respectă slujba, nu fotografia în biserică fără să întrebi, cere binecuvântare de la un părinte sau o maică dacă vrei să stai de vorbă. Multe mănăstiri de aici primesc pelerini la masă și la cazare, dar locurile sunt puține și se cer din timp. Iar dacă mergi cu copii sau cu bunicii, ține-te de Cozia, Hurezi și Govora, care sunt cele mai ușor de vizitat.
Vrei circuitul mănăstirilor din Vâlcea cu grup organizat?
Organizăm circuite de două sau trei zile prin mănăstirile Vâlcii, cu transport, cazare și ghid, fără grija drumurilor de munte și a programărilor. Spune-ne când vrei să mergi și îți pregătim traseul.
Întrebări frecvente
Care este cea mai veche mănăstire din Vâlcea?
Mănăstirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân, sfințită în anul 1388. Este și locul unde se află mormântul domnitorului, pe malul Oltului, lângă Călimănești.
De ce femeile nu au voie la Mănăstirea Frăsinei?
Frăsinei păstrează rânduiala athonită întărită de Sfântul Calinic de la Cernica, ctitorul bisericii mari, care oprește accesul femeilor dincolo de piatra de hotar așezată pe drumul spre mănăstire. Femeile se pot închina la bisericuța de la poalele drumului, unde există și un paraclis pentru ele.
Câte zile îmi trebuie pentru un circuit al mănăstirilor din Vâlcea?
Două zile sunt suficiente pentru cele mai importante: prima pe Valea Oltului, cu Cozia și Turnu, a doua spre Horezu, cu Hurezi, Bistrița și Arnota. Dacă vrei și Govora, Dintr-un Lemn, Surpatele și Frăsinei, adaugă o a treia zi.
Unde se află moaște de sfinți în județul Vâlcea?
La Mănăstirea Bistrița se află moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul, aduse în țară în secolul al XV-lea. Sunt cele mai cinstite moaște din Oltenia și principalul motiv de pelerinaj în zona Costești.
Care mănăstire din Vâlcea este în patrimoniul UNESCO?
Mănăstirea Hurezi, ctitoria lui Constantin Brâncoveanu ridicată între 1690 și 1697, înscrisă în Lista patrimoniului mondial UNESCO în 1993. Este cel mai bine păstrat ansamblu în stil brâncovenesc din țară.