Mănăstirile Meteora: program, taxe și acces în 2026

Meteora înseamnă, în greacă, „suspendate în aer”. Numele li se potrivește perfect celor șase mănăstiri locuite de pe stâncile de lângă Kalambaka, în centrul Greciei. Unele stânci trec de 400 de metri. Mai jos găsiți cum au ajuns călugării acolo sus, prin ce se deosebește fiecare mănăstire, în ce zi e închisă fiecare și cât costă intrarea în 2026.

Meteora pe scurt

Stâncile se ridică direct din câmpia Tesaliei, la marginea orașului Kalambaka și deasupra satului Kastraki, iar UNESCO le descrie ca pe niște „coloane uriașe” de gresie, dintre care unele trec de 400 de metri față de câmpia de dedesubt. În 1988 locul a intrat în patrimoniul mondial, pe cinci criterii deodată: pentru natură, dar și pentru pictură, arhitectură și viața monahală. Statul grec l-a declarat prin lege, în 1995, loc sfânt și neschimbabil.

La sfârșitul secolului al XV-lea erau aici 24 de mănăstiri. Au rămas locuite șase. Patru sunt de călugări, două de maici, și toate primesc vizitatori, fiecare cu programul ei.

Cum au apărut mănăstirile

Primii au fost pustnicii. Au urcat singuri în peșteri și în crăpăturile stâncilor, fără nicio mănăstire, fără drum și fără altă legătură cu lumea de jos decât o frânghie sau o scară pe care o trăgeau după ei. UNESCO îi pune aici din secolul al XI-lea, iar Marea Meteora, în istoria de pe site-ul propriu, spune sfârșitul secolului al XII-lea. Cu timpul, în jurul bisericii Maicii Domnului de la Doupiani, sub stânci, s-a strâns o primă obște.

Totul se schimbă cu Sfântul Atanasie Meteoritul. Venit de la Muntele Athos, se așază la Stagi în anii 1330, iar în 1340 urcă pe stânca numită „Piatra Lată” și pune temelia primei mănăstiri adevărate. Ea e Marea Meteora de azi. Urmașul lui a fost un fiu de împărat, Ioan Uroș Paleologul, care s-a călugărit în 1372 sau 1373, pe la 22 de ani, sub numele de Ioasaf. El a ridicat din nou biserica mare, în 1387-1388. Amândoi sunt prăznuiți împreună, pe 20 aprilie.

Cum urcau oamenii? Pe scări de frânghie lungi de zeci de metri, care se legănau pe perete, sau ghemuiți într-o plasă pe care călugării o trăgeau încet în sus cu un scripete învârtit de mână, din turnul de deasupra prăpastiei. La Varlaam, UNESCO pomenește un perete de 373 de metri pe care pelerinii erau urcați exact așa. Scările săpate în stâncă sunt mult mai noi decât se crede: la Varlaam au fost tăiate abia în 1921, la Sfânta Treime în 1925, la Sfântul Nicolae în 1934.

Cele șase mănăstiri deschise azi

Marea Meteora (Schimbarea la Față)

E cea mai veche și cea mai mare. Biserica e închinată Schimbării la Față, așa că hramul e pe 6 august, iar mănăstirea stă închisă pentru vizitatori între 5 și 7 august. Aveți de urcat cam 300 de trepte. E închisă tot februarie, precum și pe 30 septembrie și 1 octombrie. Dacă o aveți în plan, verificați data de două ori.

Varlaam (Toți Sfinții)

A doua ca mărime, chiar vizavi de Marea Meteora. Biserica e închinată Tuturor Sfinților și a fost pictată în 1548, după inscripția de pe perete. Numele pictorului nu apare nicăieri. Pe stil, specialiștii o pun pe seama lui Frangos Katelanos. Sunt în jur de 140 de trepte, săpate în 1921.

Rousanou (maici)

Probabil cea mai fotografiată. Clădirile ocupă tot vârful unei stânci înguste, până la margine, așa că de pe drum mănăstirea pare că stă în echilibru pe o singură coloană de piatră ridicată din mijlocul pădurii. Din 1988 aici trăiesc maici. Biserica e închinată tot Schimbării la Față, dar sărbătoarea cea mare a mănăstirii e Sfânta Varvara, pe 4 decembrie. Se ajunge pe trepte și pe două podețe de fier făcute în 1930.

Sfântul Nicolae Anapafsas

E mică, ridicată pe o stâncă strâmtă, cea mai apropiată de satul Kastraki. Aici e motivul pentru care merită oprirea: pictura din biserică e făcută de Teofan Cretanul, unul dintre cei mai mari pictori ai școlii cretane. Inscripția ctitorilor e din 12 octombrie 1527. Scările au fost săpate în 1934, cam 140 de trepte.

Sfânta Treime

Stă izolată pe o stâncă ascuțită, deasupra Kalambakăi. E mănăstirea din filmul cu James Bond „For Your Eyes Only”, din 1981. Se povestește că monahii n-au fost deloc încântați de filmări. Scările, cam 300, au fost tăiate în 1925. Hramul e în Lunea Sfântului Duh, care în 2026 a fost pe 1 iunie.

Sfântul Ștefan (maici)

Singura fără scări. Intrați pe un pod direct de la drum, deci e alegerea bună pentru pelerinii în vârstă sau pentru cine urcă greu. Din 1961 e mănăstire de maici, cu vreo 30 de viețuitoare. Aici se păstrează capul Sfântului Haralambie, prăznuit pe 10 februarie. Atenție la programul cu pauză la prânz.

Program, zile închise și taxă în 2026

Fiecare mănăstire are o zi pe săptămână în care e închisă, iar zilele nu se suprapun. Nu există nicio zi în care să fie toate șase deschise. Taxa e de 5 euro de persoană, la fiecare mănăstire, plătiți cash la intrare.

Dacă aveți o singură zi, alegeți două sau trei mănăstiri și puneți-le în ordine după ziua săptămânii, fiindcă altfel riscați să urcați până sus pe drumul în serpentine și să găsiți poarta închisă tocmai la cea pe care o voiați. Marți lipsește Marea Meteora, vineri lipsesc și Varlaam, și Sfântul Nicolae. Luni e închis Sfântul Ștefan. La Sfântul Ștefan ajungeți dimineața sau după 15:30, altfel dați de pauza de prânz.

Ce haine purtați și cum vă purtați

• Bărbații: pantaloni lungi. Nu se intră în pantaloni scurți, bermude sau maiou.
• Femeile: fustă sub genunchi și umerii acoperiți. Pantalonii nu sunt primiți. La unele intrări se dau fuste de împrumut, dar nu e sigur.
• Poze: în biserici și în muzee, de regulă, nu se fotografiază. În curți, da.

Sunt mănăstiri vii. Nu muzee. Vorbiți încet, iar dacă prindeți o slujbă, nu treceți prin biserică de parcă n-ar fi nimeni acolo.

Cum ajungeți la Meteora

Cu mașina sau cu autocarul: de la București sunt cam 880 de kilometri până la Kalambaka, prin Bulgaria și pe la Salonic. Socotiți peste 12 ore cu opriri și vama. De la Salonic sunt vreo 230 de kilometri. Trei ore.

Cu trenul: aici ghidurile vechi vă trimit greșit. Linia de la Palaiofarsalos la Kalambaka a fost stricată de furtuna Daniel, în septembrie 2023. De atunci, pe ultima porțiune merge un autobuz înlocuitor al Hellenic Train, prin Karditsa și Trikala. Până în iulie 2026 nu s-a anunțat o dată de redeschidere.

Ce mai vedeți în jur

Kastraki e satul de sub stânci, cu case vechi și cea mai frumoasă priveliște spre ele de jos. Aveți cazare și aici, nu doar în Kalambaka.

În Kalambaka merită o oprire la biserica Adormirii Maicii Domnului, o bazilică veche de aproape o mie de ani. Pictura e din 1573, a lui Neofit, fiul lui Teofan Cretanul.

La vreo 25 de kilometri de Trikala e Mănăstirea Dousiko, a Sfântului Visarion, prăznuit pe 15 septembrie. Atenție dacă mergeți cu grup mixt: în Dousiko femeile nu intră.

Când e cel mai bine să mergeți

Primăvara și toamna. În aprilie, mai, septembrie și octombrie e destul de răcoare cât să urcați câteva sute de trepte fără să vă opriți la fiecare palier, iar la intrări stă mult mai puțină lume decât în plin sezon. În iulie și august e cald, iar stâncile țin căldura. Iarna poate fi foarte frumos, cu zăpadă pe stânci, dar programul e mai scurt, iar Marea Meteora și Varlaam stau închise câte două sau trei zile pe săptămână. Și nu uitați: în februarie Marea Meteora e închisă toată luna.

Pentru pelerinajul nostru în Grecia, care trece și pe la Meteora, sunați la 0771 440 036 sau citiți programul zi cu zi.

Fotografia din antet: Giles Laurent, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons