Nicăieri în țară nu stau atâtea mănăstiri atât de aproape una de alta ca în Neamț. Pe câțiva kilometri de drum forestier găsești o ctitorie a lui Ștefan cel Mare, moaștele a trei sfinți, peștera unei sihastre și cea mai mare mănăstire de maici din România. Se leagă toate într-un circuit de trei zile, iar drumul urcă frumos, din Târgu Neamț spre munte și apoi pe valea Bistriței, până sub Ceahlău.
De ce e Neamțul cea mai deasă zonă monahală din țară
Explicația e veche de șase sute de ani. Ținutul Neamțului era la adăpost, între dealurile împădurite ale Stânișoarei și cetatea de la Târgu Neamț, iar domnii Moldovei au ridicat aici ctitorie după ctitorie. În jurul mănăstirilor mari s-au strâns apoi sihaștrii, care s-au tras tot mai sus în pădure, iar din sihăstriile lor au ieșit, cu timpul, mănăstiri de sine stătătoare.
Peste asta s-a suprapus, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, venirea starețului Paisie Velicicovschi, care a strâns la Neamț o obște de sute de călugări și a schimbat felul în care se trăia viața monahală în toată Moldova. De acolo încolo, zona a rămas un fel de inimă a monahismului românesc. Dacă vrei mai întâi imaginea de ansamblu a țării, citește ghidul nostru despre mănăstirile din România pe regiuni, iar dacă te interesează un alt județ la fel de bogat, avem și lista cu mănăstirile din Vâlcea.
Zona Vânători-Neamț: Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla
Aici e miezul circuitului. Cele patru sunt legate între ele prin drumuri scurte de pădure și se pot vedea într-o singură zi, fără grabă.
Mănăstirea Neamț
E cea mai însemnată dintre toate și locul de la care se pornește orice pelerinaj în zonă. Mănăstirea apare în documente din 1407, iar prima biserică de piatră a fost ridicată de Petru I Mușat. Biserica pe care o vezi azi în mijlocul curții este însă ctitoria lui Ștefan cel Mare, de la sfârșitul secolului al XV-lea, cu discurile smălțuite și dungile de cărămidă care au făcut școală în toată Moldova.
În gropnița bisericii se află moaștele Cuviosului Paisie de la Neamț, starețul care a condus obștea între 1779 și 1794 și a fost canonizat în 1992. Tot aici e și vechea icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului, numită și Lidianca, dăruită după tradiție de un împărat bizantin domnitorului Alexandru cel Bun. Și tot aici e cea mai veche și mai mare bibliotecă mănăstirească din țară, cu circa 18.000 de volume.
Lasă-ți aici cel puțin o oră și jumătate. Hramul e la Înălțarea Domnului, la patruzeci de zile după Paști, când vine cea mai multă lume.
Mănăstirea Secu
La câțiva kilometri de Neamț, pe un drum care intră în pădure. Secu a fost ridicată în 1602 de marele vornic Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche, pe locul unui schit mai vechi. Se vede de departe că e o mănăstire de veac al XVII-lea: are ziduri groase de incintă și turnuri de colț, ca o mică cetate.
Aici se află mormântul Sfântului Mitropolit Varlaam al Moldovei. Mănăstirea a ars în 1821, în timpul eteriei, iar biserica mare a fost refăcută în 1832. Tot la Secu a fost stareț Paisie Velicicovschi înainte să treacă la Neamț.
Mănăstirea Sihăstria
Dacă e o mănăstire în Neamț la care oamenii vin anume, nu în trecere, aceasta e. A fost întemeiată în 1655 de sihastrul Atanasie cu șapte ucenici și refăcută în 1734 de episcopul Ghedeon al Romanului. Numele i-a rămas de la sihăstria de la care a pornit.
Aici a trăit și a spovedit Părintele Cleopa Ilie (1912-1998), duhovnicul la care venea o țară întreagă, și tot aici Părintele Paisie Olaru (1897-1990). Amândoi au fost canonizați de Sfântul Sinod în iulie 2024, cu prăznuirea pe 2 decembrie. Proclamarea generală s-a făcut pe 4 februarie 2025, la Catedrala Patriarhală, iar cea locală pe 7 august 2025, la Sihăstria. Pentru mulți pelerini, asta a schimbat cu totul locul: unde până acum se venea la două morminte, acum se vine la moaștele a doi sfinți.
Hramul e la Nașterea Maicii Domnului, pe 8 septembrie.
Schitul Sihla
Sus, la vreo mie de metri altitudine, într-o zonă de stâncă din Obcina Sihlei. Sihla nu e o mănăstire mare și nici nu vrea să fie. Are două bisericuțe de lemn și, la câteva minute de mers pe potecă, peștera în care a trăit Cuvioasa Teodora de la Sihla, în secolul al XVII-lea.
Povestea ei e cunoscută: fată de neam bun de la Cetatea Neamțului, măritată împotriva voinței ei, ajunsă mai târziu călugăriță și apoi sihastră ani la rând, singură, în stâncile de aici. A fost canonizată de Biserica Ortodoxă Română pe 20 iunie 1992 și e prăznuită pe 7 august. Moaștele ei nu mai sunt în țară: au fost duse la Lavra Pecerska din Kiev în timpul ocupației rusești, între 1828 și 1834, și acolo se află și azi.
La Sihla se urcă pe jos. Nu e greu, dar ia timp și cere încălțăminte bună. Merită și pentru priveliște, nu doar pentru peșteră.
Agapia și Văratec, satele de maici
La sud de Târgu Neamț, la câțiva kilometri una de alta, stau cele două mari mănăstiri de maici ale țării. Sunt altfel decât tot ce ai văzut până acum: în jurul zidurilor s-au ridicat case de maici cu cerdac și cu flori la balcon, așa că par mai degrabă niște sate liniștite decât mănăstiri.
Mănăstirea Agapia
Ridicată între 1641 și 1643 de hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu, pe valea Agapiei, la nouă kilometri de Târgu Neamț. Are hramul Sfinților Voievozi Mihail și Gavriil.
Motivul pentru care se vine aici e pictura: biserica a fost zugrăvită de Nicolae Grigorescu între 1858 și 1861, când avea douăzeci de ani. Sunt primele lui lucrări mari și se vede deja mâna de mai târziu. În incintă e și casa memorială a lui Alexandru Vlahuță, care a stat aici, iar locul apare în scrierile lui Creangă, Hogaș și Bolintineanu. Obștea numără câteva sute de maici, a doua ca mărime din țară după Văratec.
Mănăstirea Văratec
Cea mai mare mănăstire de maici din România, cu peste 400 de viețuitoare. A fost întemeiată în 1785 de schimonahia Olimpiada (1757-1842) împreună cu duhovnicul Iosif, sfătuiți de starețul Paisie Velicicovschi de la Neamț. Hramul e Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august, ziua cu cea mai multă lume din tot anul.
În cimitirul mănăstirii, lângă biserica Sfântul Ioan Botezătorul, se află mormântul Veronicăi Micle, care a murit aici în august 1889. E un loc pe care îl caută aproape toți vizitatorii, chiar și cei veniți fără gând de pelerinaj.
Mănăstirea Petru Vodă
Singura din listă care nu are secole în spate, dar care se vizitează la fel de mult. A fost întemeiată în 1991 de arhimandritul Iustin Pârvu (1919-2013), în satul Petru Vodă din comuna Poiana Teiului, pe drumul dintre Târgu Neamț și Ceahlău. Biserica de lemn a fost gata în 1992, iar hramul e al Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.
Părintele Iustin a făcut aproape șaisprezece ani de închisoare politică și a ridicat mănăstirea în amintirea celor care au suferit în detenție în timpul comunismului. Tot el a înființat alături și mănăstirea de maici Paltin-Petru Vodă, cu azil de bătrâni și casă pentru copii. E înmormântat la Petru Vodă, iar la mormântul lui vine multă lume.
Pe valea Bistriței, spre Ceahlău
A treia zi coboară spre Piatra-Neamț și apoi urcă pe lângă lacul Bicaz. E partea cea mai frumoasă a drumului.
Mănăstirea Bistrița
La opt kilometri de Piatra-Neamț, în comuna Alexandru cel Bun. E ctitoria domnitorului Alexandru cel Bun, ridicată înainte de 1407, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. În biserică sunt îngropați ctitorul, doamna Ana, un fiu al lui Ștefan cel Mare și mitropolitul Anastasie al Sucevei. În 1498, Ștefan cel Mare a zidit turnul-clopotniță cu paraclis pe care îl vezi și azi.
Comoara locului e însă icoana Sfintei Ana, dăruită în 1401 doamnei Ana de împărăteasa Irina, soția lui Manuel al II-lea Paleologul, și adusă la Bistrița cu alai domnesc în 1407. Pentru ea vin cei mai mulți pelerini, mai ales familiile care se roagă pentru copii.
Mănăstirea Pângărați
Pe drumul spre Bicaz, în comuna Pângărați. Biserica veche a fost ridicată de Alexandru Lăpușneanu în 1560 și are hramul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, pe 26 octombrie. E o bijuterie de arhitectură moldovenească, joasă, cu contraforturi masive și cu piatra lăsată la vedere. Sub biserică există o încăpere ascunsă, folosită în vremuri grele, amenajată azi ca paraclis.
Multă lume trece pe lângă ea fără să oprească. E o greșeală: e una dintre cele mai frumoase biserici vechi din tot județul.
Mănăstirea Durău
Capătul drumului, la poalele Ceahlăului, în satul Durău din comuna Ceahlău. Biserica de piatră a fost ridicată între 1832 și 1835, în locul uneia de lemn, și are hramul Bunei Vestiri, pe 25 martie, la care s-a adăugat din 2003 și cel al Sfântului Pantelimon.
Ce o face deosebită e pictura: interiorul a fost lucrat de Nicolae Tonitza și de studenții lui de la Academia de Belle-Arte din Iași, în 1936 și 1937, în tehnica encaustică, cu ceară. Nu seamănă cu nimic altceva din pictura bisericească românească, iar chipurile de copii pictate de Tonitza se recunosc imediat. De aici pornesc și potecile spre Ceahlău și spre cascada Duruitoarea, la vreo cinci kilometri.
Traseul pe zile
| Zi | Mănăstiri | Ce vezi |
|---|---|---|
| Ziua 1, Vânători-Neamț | Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla | Biserica lui Ștefan cel Mare, moaștele Sf. Paisie de la Neamț și ale Sfinților Cleopa și Paisie, peștera Cuvioasei Teodora |
| Ziua 2, sud de Târgu Neamț | Agapia, Văratec | Pictura lui Grigorescu, cea mai mare mănăstire de maici din țară, mormântul Veronicăi Micle |
| Ziua 3, valea Bistriței | Bistrița, Pângărați, Durău | Icoana Sfintei Ana, turnul lui Ștefan cel Mare, biserica din 1560, pictura lui Tonitza |
| Popas pe drum | Petru Vodă | Ctitoria părintelui Iustin Pârvu, între Târgu Neamț și Ceahlău |
Programul de vizitare, orarul slujbelor și posibilitățile de cazare diferă de la o mănăstire la alta și se schimbă în posturi și la hramuri. Un telefon dat înainte de plecare te scutește de drum degeaba.
Cum planifici circuitul
- Fă-ți baza la Târgu Neamț sau la Piatra-Neamț. Din Târgu Neamț ești la un sfert de oră de Neamț, Secu, Agapia și Văratec. Din Piatra-Neamț prinzi mai ușor valea Bistriței.
- Nu îngrămădi mai mult de patru într-o zi. Cele din zona Vânători sunt aproape una de alta, dar tot ai nevoie de timp la fiecare.
- Lasă Sihla pentru dimineață. Se urcă pe jos, iar pe ploaie poteca devine alunecoasă.
- Ocolește 15 august la Văratec dacă nu îți place aglomerația. E hramul mănăstirii și vine foarte multă lume. Dacă, dimpotrivă, vrei atmosferă de hram, atunci e exact ziua potrivită.
- Sună înainte dacă mergi pentru moaște, pentru muzeu sau pentru cazare la mănăstire. Locurile de cazare sunt puține și se cer din timp.
- Ținută decentă, cu umerii și genunchii acoperiți. Multe mănăstiri au fuste și baticuri la intrare pentru cine nu are ținuta potrivită.
Sfaturi pentru pelerini
Neamțul e un județ în care se merge încet. Dacă îl faci ca pe o listă de bifat, ai văzut zece curți și n-ai stat în niciuna. Alege-ți mai puține locuri și rămâi mai mult. Intră la o slujbă, nu doar la muzeu. Nu fotografia în biserică fără să întrebi. Dacă vrei să vorbești cu un părinte sau cu o maică, cere binecuvântare, nu începe direct cu întrebarea.
Pentru cine merge cu copii sau cu bunicii, cele mai ușor de vizitat sunt Neamț, Agapia, Văratec și Durău, toate cu acces bun și curți largi. Sihla cere picioare bune. Și dacă tot ești în zonă, Iașul e la mai puțin de două ore, iar acolo te așteaptă mănăstirile și bisericile din Iași, cu moaștele Cuvioasei Parascheva.
Vrei circuitul mănăstirilor din Neamț cu grup organizat?
Organizăm circuite de două sau trei zile prin mănăstirile Neamțului, cu transport, cazare și ghid, fără grija drumurilor de munte și a programărilor. Spune-ne când vrei să mergi și îți pregătim traseul.
Întrebări frecvente
Care este cea mai importantă mănăstire din județul Neamț?
Mănăstirea Neamț, din comuna Vânători-Neamț, atestată documentar din 1407. Biserica din incintă este ctitoria lui Ștefan cel Mare, de la sfârșitul secolului al XV-lea, iar aici se află cea mai veche și mai mare bibliotecă mănăstirească din țară, cu circa 18.000 de volume, moaștele Cuviosului Paisie de la Neamț și vechea icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
Unde se află moaștele Sfinților Cleopa și Paisie de la Sihăstria?
La Mănăstirea Sihăstria, din comuna Vânători-Neamț. Părintele Cleopa Ilie (1912-1998) și Părintele Paisie Olaru (1897-1990) au fost canonizați de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în iulie 2024, cu prăznuirea pe 2 decembrie. Proclamarea generală a avut loc pe 4 februarie 2025 la Catedrala Patriarhală, iar cea locală pe 7 august 2025, la Sihăstria.
Câte zile îmi trebuie pentru un circuit al mănăstirilor din Neamț?
Trei zile acoperă tot ce e important: prima în zona Vânători-Neamț, cu Neamț, Secu, Sihăstria și Sihla, a doua la Agapia și Văratec, a treia pe valea Bistriței, cu Bistrița, Pângărați și Durău, la poalele Ceahlăului. Dacă ai doar două zile, lasă deoparte ziua de la Ceahlău.
Cine a pictat biserica Mănăstirii Agapia?
Nicolae Grigorescu, între 1858 și 1861, când avea doar douăzeci de ani. Sunt primele lui fresce importante și motivul pentru care mulți vin la Agapia și fără să fie pelerini.
Care este cea mai mare mănăstire de maici din România?
Mănăstirea Văratec, din județul Neamț, întemeiată în 1785, cu peste 400 de maici. Agapia, aflată la câțiva kilometri, este a doua ca mărime. În cimitirul de la Văratec se află și mormântul Veronicăi Micle.