Salt la conținut
Macedonia de Nord•10 min citire

Ohrid și Mănăstirea Sfântul Naum

Scris de Pelerinaj Ortodox
Agenție de turism licențiată (licența nr. 1473). Organizăm pelerinaje din 2016.

Ohridul e un oraș mic, pe malul unui lac foarte vechi, în sud-vestul Macedoniei de Nord. În Evul Mediu i s-a spus „Ierusalimul Balcanilor”. Tradiția îi numără 365 de biserici, câte una pentru fiecare zi din an. Aici au lucrat și aici sunt îngropați Sfântul Clement și Sfântul Naum, ucenicii Sfinților Chiril și Metodie. Mai jos găsești ce merită văzut și în ce ordine, cum ajungi la Mănăstirea Sfântul Naum, cât costă intrările și ce acte îți trebuie la graniță.

De ce i se spune „Ierusalimul Balcanilor”

Cele 365 de biserici nu le-a numărat nimeni. Nu e un inventar. Dar vorba spune ceva adevărat: în orașul vechi, care se străbate pe jos într-o oră, dai de o biserică medievală aproape la fiecare cotitură.

De ce atâtea? În 885, după moartea Sfântului Metodie, ucenicii lui au fost alungați din Moravia, iar o parte dintre ei au ajuns în Bulgaria cneazului Boris. Pe Clement, cneazul l-a trimis în 886 în ținutul Ohridului, să-i învețe pe oameni carte și slujbă în limba slavă. Izvoarele vechi vorbesc de vreo 3.500 de ucenici în șapte ani. Un secol mai târziu, Ohridul era capitala țarului Samuil, iar după el a rămas scaun de arhiepiscopie până în 1767.

S-a născut alfabetul chirilic la Ohrid?

Așa se spune des. Lucrurile sunt mai puțin sigure. Sfântul Clement își învăța ucenicii în alfabetul glagolitic, cel alcătuit de Sfântul Chiril. Tradiția îi atribuie lui și alfabetul chirilic. Cei mai mulți cercetători cred însă că acesta a fost pus la punct la școala de la Preslav, în răsăritul Bulgariei, în jurul anului 900. Sigur e altceva: la Ohrid s-a format prima generație mare de preoți și dascăli care au slujit în limba slavă.

Plaošnik: biserica și mormântul Sfântului Clement

Biserica Sfinților Clement și Pantelimon de la Plaošnik, cu ruinele bazilicii vechi în față
Biserica de la Plaošnik, refăcută în 2002 pe temeliile celei din 893. În față, ruinele bazilicii paleocreștine. Foto: Diego Delso, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

Pe dealul Plaošnik, deasupra lacului, Sfântul Clement a ridicat în 893 o biserică închinată Sfântului Pantelimon, pe temelia unei bazilici mai vechi. În același an a fost hirotonit episcop. A murit pe 27 iulie 916 și a fost îngropat chiar în biserica lui, într-un mormânt pe care, după tradiție, și-l pregătise singur.

Sub otomani, biserica a fost prefăcută în moschee, iar mai târziu peste ruinele ei s-a ridicat Moscheea Imaret. Moaștele sfântului au fost duse la biserica Maicii Domnului Perivleptos, unde au rămas câteva secole. Biserica de azi e nouă. Lucrările au început pe 8 decembrie 2000, pe temeliile vechi, iar sfințirea s-a făcut pe 11 august 2002, când moaștele au fost aduse înapoi în procesiune.

În jurul bisericii se văd ruinele unei bazilici paleocreștine cu trei nave. Avea și baptisteriu. Pe pardoseala lui s-a păstrat un mozaic cu vițe, struguri, animale și cruci.

Sfânta Sofia

Biserica Sfânta Sofia din Ohrid, cu pridvorul cu arcade pe două rânduri
Sfânta Sofia, catedrala veche a arhiepiscopilor de Ohrid. Foto: Petar Milošević, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

E catedrala veche a arhiepiscopilor de Ohrid. Zidurile de azi sunt în cea mai mare parte din secolul al XI-lea, iar multe dintre fresce au fost pictate în vremea arhiepiscopului Leon, între 1037 și 1056. Otomanii au făcut din ea moschee. Au dărâmat turla și clopotnița și au acoperit pictura cu var. Tocmai varul a păstrat-o. Frescele de sub var sunt socotite printre cele mai însemnate picturi bizantine din vremea lor.

Maica Domnului Perivleptos și Galeria de icoane

Biserica Maicii Domnului Perivleptos din Ohrid, cu pridvor și clopotniță
Maica Domnului Perivleptos, din 1295. Localnicii îi spun și „Sfântul Clement”. Foto: Hans Põldoja, CC BY 2.0, via Wikimedia Commons

Biserica a fost ridicată în 1295 de Progon Sgur, un nobil bizantin înrudit cu împăratul Andronic al II-lea Paleologul. Frescele sunt prima lucrare semnată a lui Mihail Astrapas și Eutihie, doi pictori din Tesalonic, iar numele lor se citesc și azi pe frescele cu sfinți militari de pe stâlpii dinspre apus.

După ce Sfânta Sofia a ajuns moschee, aici s-a mutat catedrala arhiepiscopiei, iar localnicii îi spun și azi „Sfântul Clement”, fiindcă a adăpostit moaștele lui până în 2002. Peste curte e Galeria de icoane, cu icoane bizantine pictate începând din secolul al XI-lea.

Sfântul Ioan Kaneo

Biserica Sfântul Ioan Kaneo pe stânca de deasupra lacului Ohrid
Sfântul Ioan Kaneo, pe stânca de deasupra lacului. Foto: Diego Delso, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

Bisericuța de pe stânca de deasupra lacului e imaginea pe care o știe toată lumea din Ohrid. E închinată Sfântului Ioan Teologul. Anul zidirii nu se cunoaște. Arheologii o așază în secolul al XIII-lea. Sigur e doar că exista înainte de 1447, fiindcă o pomenesc actele despre averea ei. Frescele din turlă, cu Hristos Pantocrator, au ieșit la iveală abia la restaurarea din 1964.

Mănăstirea Sfântul Naum

La 29 de kilometri sud de oraș, lângă granița cu Albania, stă mănăstirea întemeiată în 905 de Sfântul Naum. Naum s-a născut pe la 830 și a fost alături de Chiril și Metodie în Moravia. După 886 a predat la școala de la Pliska, iar în 893, când Clement a fost făcut episcop, i-a luat locul ca dascăl la Ohrid. A murit pe 23 decembrie 910 și a fost îngropat în biserica pe care o zidise.

Din biserica lui a rămas doar temelia. Cea de acum a fost ridicată în secolele XVI și XVII, catapeteasma aurită e din 1711, iar cele mai multe fresce sunt din 1806. Mormântul sfântului e alături, într-un paraclis lipit de biserică.

Biserica de piatră a Mănăstirii Sfântul Naum, cu două turle și clopotniță
Biserica Mănăstirii Sfântul Naum. Zidurile de azi sunt din secolele XVI și XVII. Foto: BrankaVV, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Aici pelerinii își lipesc urechea de piatra mormântului. Tradiția locului spune că se aude bătaia inimii sfântului. Alții cred că e sunetul izvoarelor care curg pe sub stâncă. Oricum ar fi, obiceiul e vechi.

Lângă mănăstire ies din pământ izvoarele pe care localnicii le numesc ale Drinului Negru. Apa e limpede până la fund, iar pentru câțiva euro se poate face o plimbare cu o barcă cu vâsle. Tot aici e paraclisul Sfintei Petca, cum îi spun sud-slavii Sfintei Parascheva, cu un izvor despre care se crede că e tămăduitor. Prin curte se plimbă păuni.

Un amănunt de istorie: între 1912 și 1925 locul a ținut de Albania, până când, pe 28 iunie 1925, a trecut la Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, viitoarea Iugoslavie.

Biserica din Macedonia de Nord ține calendarul vechi, așa că Sfântul Naum e prăznuit aici pe 3 iulie și pe 5 ianuarie. Hramul cel mare e cel din iulie. Atunci vin mii de oameni. În calendarul românesc, Sfântul Naum de la Ohrida e trecut pe 23 decembrie.

Cum ajungi de la Ohrid la Sfântul Naum

  • Vapor din portul Ohrid

    Cât durează

    toată ziua, cu plecare la 10:15 și întoarcere pe la 17:00

    Cât costă

    circa 1.200 de denari (20 €) dus-întors

    De știut

    doar din mai până în septembrie; oprește și la Golful Oaselor

  • Autobuz local

    Cât durează

    circa o oră

    Cât costă

    între 90 și 150 de denari pe sens

    De știut

    câteva curse pe zi, mai rare iarna

  • Mașină sau taxi

    Cât durează

    circa 40 de minute

    Cât costă

    taxiul se negociază înainte de plecare

    De știut

    drumul merge pe malul lacului

Orarul și prețurile sunt cele date de ghidurile de călătorie în septembrie 2026, nu le-am confirmat direct la operatori. Întreabă în port cu o zi înainte.

Mănăstirea Sfântul Naum văzută de pe lac, cu un vapor de pasageri la mal
Mănăstirea văzută de pe lac, cu vaporul de la Ohrid tras la mal. Foto: Explorer1940, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons

Lacul Ohrid

Orașul vechi Ohrid văzut de pe lac, cu casele urcând pe deal
Orașul vechi, văzut de pe lac. Foto: Diego Delso, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons

Lacul stă la 693 de metri altitudine, are 358 de kilometri pătrați și o adâncime de până la 288 de metri. E și foarte bătrân. Un foraj științific făcut în 2013, cu rezultatele publicate în 2019 în revista Nature, a arătat că există fără întrerupere de 1,36 milioane de ani, ceea ce îl face cel mai vechi lac din Europa. Cifrele mai mari care circulă, de trei până la cinci milioane de ani, sunt estimări mai vechi. În apele lui trăiesc peste 200 de specii care nu se găsesc nicăieri altundeva, între ele păstrăvul de Ohrid.

UNESCO a înscris lacul în patrimoniul mondial în 1979, pentru natură, iar în 1980 a adăugat orașul, pentru biserici și icoane. Din 2019, situl cuprinde și malul albanez.

Ohridul într-o zi, pe jos

Orașul vechi urcă pe un deal, deasupra lacului. În ordinea de mai jos urci o singură dată, apoi cobori spre apă:

  • Sfânta Sofia, în partea de jos a orașului vechi.
  • Teatrul antic, din epoca elenistică, pe coasta dealului.
  • Maica Domnului Perivleptos și Galeria de icoane.
  • Cetatea țarului Samuil, în vârf, cu priveliște peste tot lacul.
  • Plaošnik, cu biserica și mormântul Sfântului Clement.
  • Sfântul Ioan Kaneo, jos pe stâncă, de unde te întorci în oraș pe malul apei.

Străzile sunt pietruite și în pantă. Ia încălțăminte bună. Mănăstirea Sfântul Naum cere o altă jumătate de zi, sau o zi întreagă dacă mergi cu vaporul.

Acte, bani și alte lucruri practice

  • Act de identitate. Intri cu pașaportul sau cu cartea de identitate, fără viză. Actul trebuie să mai fie valabil cel puțin 90 de zile după data ieșirii din țară.
  • Cât poți sta. Cel mult 90 de zile într-un interval de 180 de zile.
  • Înregistrarea la poliție. Străinii trebuie înregistrați în 24 de ore de la intrare. La hotel, asta o face recepția.
  • Bani. Moneda e denarul, cam 61 de denari la un euro. La biserici, la barcă și la lumânări se plătește în numerar.
  • Cu mașina. Îți trebuie cartea verde, valabilă pentru Macedonia de Nord, pe hârtie.
  • Asigurare. Fă-ți o asigurare medicală de călătorie înainte de plecare.
  • Ținută. Umeri și genunchi acoperiți în biserici, ca la orice mănăstire.

La bisericile-monument din oraș se plătește o taxă mică de intrare. Ghidurile din 2026 dau sume între 100 și 200 de denari, adică 2 până la 3 euro. La Sfântul Naum, curtea e liberă. Pentru biserică se plătesc în jur de 150 de denari.

Biserica din Macedonia de Nord și Biserica Ortodoxă Română

Zeci de ani, Biserica din Macedonia de Nord nu a fost recunoscută de celelalte Biserici Ortodoxe. Situația s-a schimbat în 2022: Patriarhia Serbiei i-a dat tomosul de autocefalie pe 5 iunie 2022, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut autocefalia în ședința din 9 februarie 2023, sub numele de Arhiepiscopia de Ohrida și a Macedoniei de Nord, cu sediul la Skopje.

Pe scurt

Pe cont propriu, Ohridul cere o zi plină, pe jos. Sfântul Naum, încă una. Dacă ai timp pentru un singur lucru în oraș, mergi la Plaošnik, la mormântul Sfântului Clement. La Sfântul Naum, mormântul întâi. Izvoarele și păunii pot aștepta.

În pelerinajul nostru în Macedonia, de șase zile, Ohridul are o zi, cu program mai strâns și cu ghid: Sfânta Sofia, Plaošnik, Sfântul Ioan Kaneo și traversarea lacului până la Sfântul Naum. Taxele de intrare și traversarea lacului sunt incluse în preț. Drumul trece și pe la mănăstirile Treskavec, Bigorski și Lesnovo. Dacă vrei să legi Balcanii într-un drum mai lung, avem ghiduri separate despre Meteora și Mănăstirea Ostrog.

Pentru pelerinajul nostru în Macedonia, cu Ohridul și Sfântul Naum, sună la 0771 440 036.

Vrei să mergi la Ohrid cu un grup?

Pelerinaj în Macedonia, 6 zile cu autocarul, de la 425 € de persoană. Plecările se stabilesc la cerere. Spune-ne când ai vrea să mergi și câți sunteți.

Întrebări frecvente

Am nevoie de pașaport pentru Ohrid?

Nu. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, cetățenii români intră în Macedonia de Nord cu pașaportul sau cu cartea de identitate, fără viză, pentru cel mult 90 de zile într-un interval de 180 de zile. Actul trebuie să mai fie valabil cel puțin 90 de zile după data la care ieși din țară.

Cum ajung de la Ohrid la Mănăstirea Sfântul Naum?

Mănăstirea e la 29 de kilometri sud de oraș. Cu mașina faci cam 40 de minute. Autobuzul local are doar câteva curse pe zi și face în jur de o oră. În sezon, din mai până în septembrie, circulă și un vapor din portul Ohrid: pleacă dimineața, se întoarce pe la ora 17 și costă în jur de 20 de euro dus-întors.

Ce este „bătaia inimii” de la mormântul Sfântului Naum?

E un obicei vechi al locului. Pelerinii își lipesc urechea de piatra mormântului, iar tradiția spune că se aude bătaia inimii sfântului. Alții cred că e sunetul izvoarelor care curg pe sub stâncă. Mormântul e într-un paraclis lipit de biserica mănăstirii.

Cât costă intrarea la bisericile din Ohrid?

Puțin. La Sfânta Sofia, la Plaošnik și la celelalte biserici-monument, ghidurile din 2026 dau taxe între 100 și 200 de denari, adică între 2 și 3 euro. La Sfântul Naum intrarea în curte e liberă, iar pentru biserică se plătesc în jur de 150 de denari. Se plătește în numerar, în denari.

Când sunt hramurile de la Ohrid și de la Sfântul Naum?

Sfântul Naum e prăznuit la mănăstire pe 3 iulie, hramul cel mare, și pe 5 ianuarie, fiindcă Biserica din Macedonia de Nord ține calendarul vechi. Sfântul Clement e prăznuit pe 8 decembrie, zi liberă în toată țara. În calendarul românesc, Sfântul Naum de la Ohrida apare pe 23 decembrie.

Biserica din Macedonia de Nord este recunoscută de Biserica Ortodoxă Română?

Da. Patriarhia Serbiei i-a acordat autocefalia prin tomosul din 5 iunie 2022, iar Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a recunoscut-o în ședința din 9 februarie 2023, sub numele de Arhiepiscopia de Ohrida și a Macedoniei de Nord, cu sediul la Skopje.

Fotografia din antet: Diego Delso, CC BY-SA 3.0, via Wikimedia Commons