Pelerinaj Sfânta Parascheva 2026 la Iași: program, cât stai la rând și cum ajungi

Pe 14 octombrie 2026, o zi de miercuri, Iașiul devine cel mai aglomerat loc de rugăciune din țară. Anul trecut au trecut pe acolo peste 300.000 de oameni. Trei sute de mii. În zilele de vârf, rândul de la racla Sfintei Cuvioase Parascheva s-a întins pe câțiva kilometri. Ghidul de mai jos vă spune ce se întâmplă în fiecare zi, cât se așteaptă cu adevărat și cum ajungeți acolo fără să pierdeți o dimineață în trafic.

Când e hramul în 2026 și cât ține pelerinajul

Prăznuirea Sfintei Parascheva cade an de an pe 14 octombrie. Data nu se schimbă. În 2026 pică miercuri.

Numai că pelerinajul nu e o singură zi. E o săptămână întreagă. Arhiepiscopia Iașilor a anunțat deja perioada oficială a sărbătorii pentru anul acesta: între 8 și 15 octombrie 2026. În tot acest răstimp racla nu stă în catedrală. E scoasă afară, într-un baldachin din curtea Mitropoliei, ca să încapă rândul de oameni care vin să se închine.

Programul cu ore a fost publicat de Biroul de presă al Arhiepiscopiei Iașilor pe 24 septembrie 2026. Seamănă mult cu cel de anul trecut. Noutatea e că lângă racla Sfintei Parascheva stau, în baldachin, și moaștele Sfântului Cuvios Paisie de la Sihăstria, aduse de la mănăstirea lui din Neamț.

Cine a fost Sfânta Parascheva

S-a născut la Epivat, un sat de pe malul Mării Marmara, aproape de Constantinopol. Se întâmpla pe la sfârșitul secolului al X-lea. Părinții erau oameni cu stare. Fratele ei, Eftimie, a ajuns episcop de Madit.

Întoarcerea ei a venit dintr-un cuvânt auzit în biserică. L-a luat în serios pe loc. Și-a împărțit săracilor partea de moștenire care i se cuvenea, a plecat de acasă și a ajuns până în pustia Iordanului, unde a trăit ani buni în rugăciune și post aspru. Un înger i-ar fi spus, într-o vedenie, să se întoarcă la locurile natale. S-a întors. A murit acolo, la Epivat, și a fost îngropată fără nume, ca o străină.

Moaștele i-au fost descoperite mult mai târziu, printr-o întâmplare pe care tradiția a păstrat-o în amănunt. Trupul unui corăbier a fost aruncat de valuri la mal și îngropat în grabă chiar lângă mormântul ei, iar un om din sat, Gheorghe, a avut o vedenie în care i s-a arătat cine odihnește acolo.

Cinstirea ei s-a răspândit repede și a trecut granițele: la greci, la bulgari, la sârbi, la români. În Moldova e socotită ocrotitoarea locului. Pentru cei care vin la Iași, e mai ales sfânta căreia i se cere ajutor. În boală, în necaz cu copiii, în lipsuri.

Cum au ajuns moaștele la Iași

Drumul lor prin istorie a durat șase secole. Patru capitale. Au stat la Epivat până în 1238, când au fost duse la Târnovo, capitala Bulgariei medievale. De acolo, în 1393, au ajuns la Belgrad, la biserica Ružica. Iar în 1521, după ce Belgradul a căzut sub otomani, au fost mutate la Constantinopol.

Ultima mutare are o explicație foarte pământească. Vasile Lupu, domnul Moldovei, plătise datoriile Patriarhiei Ecumenice, care erau uriașe, iar în semn de recunoștință patriarhul Partenie I și membrii Sinodului i-au dăruit moaștele Cuvioasei.

Au venit pe mare, însoțite de trei mitropoliți greci: Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului și Teofan al Paleopatrei. Au trecut prin Galați. Pe 13 iunie 1641 au ajuns la Iași, unde le-au ieșit în întâmpinare domnul, mitropolitul Varlaam, episcopii de Roman și de Huși, cu preoți și cu mulțime de oameni. Au fost așezate la Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, ctitoria lui Vasile Lupu, sfințită cu doi ani înainte.

Prima mențiune despre ea într-o carte românească vine curând după aceea. E în Cazania mitropolitului Varlaam, tipărită la Iași în 1643.

Noaptea în care a ars racla

În seara de 26 decembrie 1888, după Vecernie, a rămas aprinsă din nebăgare de seamă o lumânare în sfeșnicul de lângă racla de lemn. Atât a trebuit. Focul a trecut de la sfeșnic la catafalcul pe care stătea racla și a ars mocnit toată noaptea, în biserica goală.

Dimineața au venit autoritățile bisericești și cele de stat. Argintul care îmbrăca racla se topise. Lemnul și moaștele erau întregi.

Moaștele au fost adăpostite o vreme în paraclisul mănăstirii. Apoi au fost strămutate în catedrala cea nouă, care tocmai fusese sfințită. Din 1889 sunt acolo.

Catedrala în care se află astăzi

Ideea unei biserici mari la Iași le aparține domnitorului Mihail Sturdza și mitropolitului Veniamin Costache, hrisovul e din 8 august 1826, iar șantierul a mers între 1833 și 1839, după planurile lui Gustav Freywald, ale lui Bucher și ale lui Mihail Singurov.

Pe 23 mai 1857 bolta centrală s-a prăbușit. Șantierul a stat apoi două decenii, cu zidurile descoperite, până când mitropolitul Iosif Naniescu a pus a doua piatră de temelie, în 1880, iar lucrările au fost reluate după planurile lui Alexandru Orăscu. Pictura a făcut-o Gheorghe Tattarescu, între aprilie 1885 și iulie 1886: peste 250 de chipuri și compoziții.

Sfințirea a avut loc pe 23 aprilie 1887, în prezența regelui Carol I și a reginei Elisabeta. Catedrala are trei hramuri: Sfânta Parascheva, Întâmpinarea Domnului și Sfântul Gheorghe.

De trei ori au ieșit moaștele din Iași

În aproape patru sute de ani, racla a părăsit orașul de trei ori. De fiecare dată, țara trecea prin ceva greu. Război, foamete, molimă.

• 1944. Orașul se pregătea de evacuare, cu frontul aproape. Patriarhul Nicodim Munteanu a hotărât mutarea. Moaștele au stat la Mănăstirea Samurcășești, de la Ciorogârla, din 10 aprilie până pe 27 octombrie, apoi la Catedrala Patriarhală, până pe 13 noiembrie. Întoarcerea s-a făcut cu popasuri la Ploiești, Buzău, Râmnicu Sărat, Focșani, Bacău, Piatra Neamț și la mănăstirile Văratec, Agapia și Neamț.
• 1947. Seceta usca Moldova, iar oamenii mureau de foame. Mitropolitul Irineu Mihălcescu a scos racla pe drumuri, din mai până la sfârșitul lui august, prin județele Iași, Vaslui, Bacău, Neamț și Baia. Procesiunea a fost condusă de arhimandritul Teoctist Arăpașu, viitorul patriarh al României.
• 2020. Pe 5 aprilie, în plină pandemie, racla a străbătut vreo 500 de kilometri prin Iași, Roman, Piatra Neamț, Târgu Neamț, Pașcani, Botoșani și Hârlău, pe la spitale. Fără oprire pentru închinare, fără slujbă publică, fără oameni adunați. Doar mașina și drumul.

Ce se întâmplă, concret, în zilele hramului

Pe 8 octombrie, în zori, un sobor de preoți scoate racla din catedrală. Procesiunea are patru opriri, câte una în dreptul fiecărui colț al bisericii, iese pe poarta Sfânta Parascheva, intră înapoi pe poarta Sfântul Andrei, iar pe la ora 7 dimineața racla e deja în baldachin, pe platoul din fața Căminului preoțesc. Din clipa aceea se poate închina oricine.

În fiecare an sunt aduse și moaștele altui sfânt. De obicei, dintr-o altă țară. În 2024 au venit moaștele Sfântului Pantelimon, de la Mănăstirea Sfântul Pavel din Athos. În 2025, moaștele Sfântului Grigorie Palama, aduse de la Tesalonic de o delegație condusă de mitropolitul locului. În 2026 oaspetele vine de aproape: Sfântul Cuvios Paisie de la Sihăstria, trecut în rândul sfinților în 2024, împreună cu ucenicul lui, Cleopa. Despre Sihăstria și cei doi sfinți ai ei am scris în ghidul mănăstirilor din Neamț.

Duminică seara, pe 11 octombrie, se ține Calea Sfinților, o procesiune care scoate raclele pe străzile din inima orașului. În anii trecuți traseul a trecut pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, pe Brătianu, pe Cuza Vodă, pe strada Armeană, pe la biserica Sfântul Sava și pe Costache Negri, până la Trei Ierarhi, apoi s-a întors la catedrală. Merg zeci de mii de oameni cu lumânări aprinse. Dacă aveți de ales o singură seară, asta e.

În noaptea de 13 spre 14 se face priveghere. De la 21:00 până la 3 dimineața. A doua zi, de hram, Sfânta Liturghie se oficiază afară, pe podiumul de la marginea pietonalului, între 9:00 și 12:30, ca să încapă lumea.

Cât se stă la rând, cu cifre

Aici e întrebarea care contează cel mai mult. Deci cifre, nu impresii.

Pentru zilele de vârf din 2024, Jandarmeria estima că vor fi permanent între 50.000 și 60.000 de persoane în culoarul de acces, adică un șir de oameni de peste 3 kilometri și un timp de așteptare de peste 20 de ore. În zilele mai bune, tot atunci, se aștepta între 14 și 16 ore. Tot mult.

Anul trecut fluxul a arătat cam așa:

Pe tot hramul din 2025 s-au strâns peste 300.000 de oameni.

Cifrele arată ce nu se vede pe teren. Aglomerația nu crește liniar. Duminica e vârful, fiindcă vin grupurile din toată țara. Luni și marți rândul scade brusc, chiar dacă hramul e abia miercuri.

Cel mai ieftin moment, ca timp de așteptare, rămâne 8 sau 9 octombrie. Racla e deja afară, slujbele au început, iar autocarele n-au ajuns încă. La fel de bune sunt cele două zile de după hram. Iașiul se golește dintr-o dată.

Pe unde se intră la rând

Racla stă în baldachinul de pe platoul din fața Căminului preoțesc, în curtea catedralei. Rândul nu începe însă la poarta Mitropoliei. Ajunge la baldachin pe un culoar lung, tras pe străzi lăturalnice, și în zilele aglomerate capătul lui e la câțiva kilometri.

Traseul exact se stabilește în fiecare an împreună cu Jandarmeria și Primăria. Pentru 2026, Jandarmeria l-a anunțat pe 6 octombrie: culoarul pornește de pe bulevardul Regele Ferdinand I, urcă pe străzile Iancu Bacalu, Sfântul Andrei, Alexandru Ipsilanti Vodă, Morilor, Uzinei, Petru Movilă, Cloșca și Iordache Lozonschi și ajunge pe strada G. M. Cantacuzino, la Mitropolie. Dacă rândul se lungește prea mult, culoarul continuă pe bulevardul Regele Mihai I.

Ca să nu ghiciți, uitați-vă înainte pe doxologia.ro sau pe mmb.ro. Organizatorii pun acolo, în timp real, locul unde se află capătul rândului. Iar dacă nu vă descurcați, sunați la 0757 579 100 sau la 0757 033 466, numerele de informare valabile între 8 și 15 octombrie.

Două momente în care racla nu e la baldachin: duminică, 11 octombrie, între 19:00 și 20:30, cât ține procesiunea Calea Sfinților, și joi, 15 octombrie, când închinarea se mută înapoi în catedrală.

Rândul nu se desface în timpul procesiunii. Anul trecut, cât a ținut Calea Sfinților, oamenii au rămas pe culoare, iar la final moaștele au fost așezate înapoi în baldachin și închinarea a continuat.

Ce să luați cu voi

Recomandările de mai jos sunt cele date an de an de Jandarmerie și de organizatori. Nu sunt formalități. Oamenii chiar stau ore întregi afară, iar în 2025 s-a ajuns la 36 de persoane care au avut nevoie de îngrijiri medicale într-o singură zi.

• Haine groase, în straturi. Căciulă, fular, pelerină de ploaie, o umbrelă. La hramul din 2024 termometrele au arătat între 5 și 17 grade, în funcție de zi și de oră.
• Apă, ceai și gustări, plus medicamentele pe care le luați de obicei. Pe traseu sunt și puncte unde voluntarii împart ceai cald, dar nu vă bazați doar pe ele.
• Telefonul încărcat și o baterie externă. E singura legătură cu ceilalți din grup, dacă vă despărțiți.
• Atenție la copii și la vârstnici. Dacă ieșiți din rând, anunțați pe cineva, ca să nu vă caute lumea.
• Încălțăminte comodă, purtată deja, nu una nouă.
• Pomelnicele scrise de acasă și acatistul sfintei. Rândul e lung tocmai bun pentru asta.

Cum ajungeți la Iași

Catedrala Mitropolitană e chiar în centru, pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, la câteva minute de mers pe jos de Palatul Culturii. N-aveți cum s-o ratați. E cea mai mare biserică din oraș.

• Cu mașina. Pe traseul rândului Primăria montează garduri și copertine, iar bulevardul Regele Ferdinand I e ținut pentru autocare. Lăsați mașina mai departe, spre marginea orașului, și veniți cu tramvaiul sau pe jos. În ziua hramului, miercuri, 14 octombrie, între 7:00 și 14:00, cât ține Liturghia, sunt închise și bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt între Costache Negri și I. C. Brătianu, strada I. C. Brătianu până la Cuza Vodă și strada Agatha Bârsescu până la Dancu. Pe străzile culoarului, de la Cantacuzino până la Sfântul Andrei, mașinile sunt oprite ori de câte ori e nevoie, până pe 15 octombrie.
• Cu autocarul de grup. Până pe 15 octombrie la miezul nopții, locurile de parcare de lângă bordură de pe bulevardul Regele Ferdinand I, fostul Splai Bahlui, de pe Șoseaua Națională, între Podu de Piatră și bulevardul Regele Mihai I, și de pe bulevardul Regele Mihai I sunt rezervate doar autocarelor de pelerini. Se adaugă parcările hipermarketurilor din apropiere. Circa 160 sunt așteptate în noaptea de 7 spre 8 octombrie și în prima zi. Din dimineața de 8 octombrie bulevardul e închis circulației între Podu Roș și Podu de Piatră, așa că șoferii care trec prin zonă ocolesc. De la Splai până la catedrală se merge pe jos.
• Cu trenul. Gara are legături directe cu Bucureștiul, cu Clujul și cu Suceava. Din gară până la catedrală faceți cam 20 de minute cu tramvaiul.
• Cu avionul. Aeroportul are curse interne și externe, iar drumul până în centru ține un sfert de oră, dacă nu e trafic.
• Cu grupul organizat. Autocar direct, cazare rezervată din timp și cineva care știe programul. E varianta care scutește cele mai multe bătăi de cap, mai ales dacă mergeți cu părinți în vârstă.

Ce mai vedeți în Iași

Ar fi păcat să faceți drumul până acolo doar pentru un rând. Orașul are cea mai densă concentrare de biserici vechi din țară.

Trei Ierarhi e la zece minute de catedrală. Mergeți acolo tocmai fiindcă ați citit povestea de mai sus. Mănăstirea Golia are turnul de la care se vede tot Iașiul și un paraclis pe care mulți turiști îl ratează. Ceva mai sus, pe dealuri, stau Cetățuia, Galata și Bârnova. Toate trei ctitorii domnești, toate trei cu priveliște.

Dacă rămâneți și a doua zi, Palatul Culturii vă ia o dimineață bună, cu cele patru muzee ale lui. Iar la o oră și jumătate cu mașina începe județul Neamț. Mănăstirea Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla.

Traseul complet, cu ordinea vizitelor și cu timpii de drum, e în ghidul nostru despre mănăstirile din Iași și din Moldova. Pentru continuarea spre vest aveți mănăstirile din Neamț. Iar pentru o privire de ansamblu, cele mai frumoase mănăstiri din România.

Dacă nu puteți ajunge pe 14 octombrie

Nu e nicio problemă. Asta e partea pe care puțini o spun. Moaștele stau în catedrală tot anul, într-o firidă din dreapta naosului, iar accesul e liber, fără rând și fără taxă, așa că într-o zi obișnuită de marți intrați, vă închinați și ieșiți în cinci minute.

Mulți pelerini aleg dinadins varianta asta: vin în altă lună, stau liniștiți, văd și restul orașului. Sfânta e aceeași. Doar rândul lipsește.

Sfânta Parascheva apare, de altfel, în aproape toate listele de mănăstiri făcătoare de minuni din țară, alături de Nicula, de Ghighiu și de Prislop.

Iar la două săptămâni după Iași, pe 27 octombrie, vine al doilea mare pelerinaj al toamnei: Sfântul Dimitrie cel Nou, la București.

Dacă vreți să veniți la Iași cu un grup, sunați la 0771 440 036. Plecările se fac la cerere, din mai multe orașe.

Fotografia din antet: Josep Renalias, CC BY 4.0, via Wikimedia Commons