Sfântul Dumitru, 26 octombrie: Izvorâtorul de Mir și Salonicul lui

Pe data de 26 octombrie 2026 se sărbătorește Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Acesta a fost un ostaș roman din Salonic, ucis pentru credință în anul 306. Este considerat unul dintre cei mai iubiți sfinți ai Ortodoxiei. În zonele rurale, această sărbătoare poartă numele de Sâmedru. Mai jos găsiți informații despre cine a fost, cum au plecat moaștele sale din Salonic și cum le-au adus înapoi după opt sute de ani, ce vedeți în bazilica lui și unde îl puteți cinsti în România.

Când e Sfântul Dumitru în 2026

Data nu se mută. Sfântul Dimitrie e prăznuit pe 26 octombrie, iar în 2026 ziua cade luni. În calendarul ortodox e zi cu cruce roșie. Zi liberă legală nu e.

Slujba începe din ajun: duminică seara, bisericile care îl au ocrotitor slujesc Vecernia, iar luni dimineață urmează Liturghia de hram. Tot atunci își serbează onomastica cei care îi poartă numele. Și nu sunt puțini. Dumitru, Dumitra, Dumitrița, Dimitrie, Mitică.

A doua zi vine încă un Dimitrie. Marți, 27 octombrie, e Sfântul Dimitrie cel Nou, ziua în care Bucureștiul își ține pelerinajul cel mare, pe Dealul Patriarhiei.

Nu confundați cei doi Sfinți Dimitrie

Lumea îi încurcă des. Și cum să nu, când sunt doi sfinți cu același nume, prăznuiți în două zile la rând:

• 26 octombrie: Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir. Ostaș din Salonic, mort ca mucenic la începutul secolului al IV-lea. Moaștele lui sunt la Salonic. Despre el e articolul de față.
• 27 octombrie: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou de la Basarabov. Călugăr de pe valea Lomului, în Bulgaria de azi. Moaștele lui au ajuns la București în 1774 și stau în Catedrala Patriarhală. Pentru el am scris un ghid separat, despre pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou de la București.

Iar uneori ajung chiar unul lângă altul. În 2025, pe Dealul Patriarhiei, lângă racla Sfântului Dimitrie cel Nou au fost aduse și moaște ale Mucenicului Dimitrie, iar pelerinii care au stat la rând i-au cinstit pe amândoi deodată. La fel va fi și în 2026, între 18 și 28 octombrie, cu priveghere pentru Izvorâtorul de Mir duminică seara, pe 25, la Altarul de vară.

Cine a fost Sfântul Dimitrie

Viețile lui spun că venea dintr-o familie de neam bun din provincia romană Macedonia și că a ajuns la un rang militar înalt în Salonic, pe vremea împăratului Galeriu Maximian. Era creștin într-un imperiu care îi prigonea pe creștini. Nu s-a ascuns. A vorbit despre credința lui și a adus mulți oameni la ea.

Când împăratul s-a întors la Salonic, cineva l-a pârât. Dimitrie a fost aruncat în închisoare, într-o încăpere a unor băi publice. Aici intră în poveste un tânăr creștin, Nestor. Împăratul avea un luptător de temut, pe Lie, care își ucidea adversarii în arenă. Nestor a venit la închisoare, i-a cerut lui Dimitrie binecuvântare și s-a dus să se lupte cu el. L-a învins.

Furia împăratului a căzut pe amândoi. Nestor a fost decapitat. Pe Dimitrie soldații l-au străpuns cu sulițele chiar acolo, în închisoare. Era în jurul anului 306. Tradiția mai pomenește un slujitor al lui, Lup, ucis și el puțin mai târziu.

De aici vin și icoanele lui. Un tânăr ostaș, de multe ori călare pe un cal roșu, cu sulița în mână. Cum îl deosebiți de Sfântul Gheorghe, care e tot ostaș și tot călare? De obicei după cal: al lui Gheorghe e alb. Cei doi apar des împreună, ca mari mucenici ostași.

De ce i se spune Izvorâtorul de Mir

După moarte, trupul lui a fost îngropat pe locul unde a murit. Prin secolul al V-lea, eparhul Iliricului, Leontie, s-a vindecat aici de o boală și a ridicat în semn de mulțumire o biserică mare. E strămoșa bazilicii de azi.

Și numele de Izvorâtorul de Mir? Vine de la mormânt. Tradiția spune că din moaște a început să curgă mir, un ulei cu miros frumos, iar bolnavii care se ungeau cu el se vindecau. Vreme de secole, mirul acesta a adus la Salonic pelerini din toată lumea bizantină, așa că orașul a ajuns unul dintre marile locuri de închinare ale Răsăritului.

Salonicul l-a făcut ocrotitorul lui. O culegere veche din secolul al VII-lea, Minunile Sfântului Dimitrie, povestește cum orașul a fost asediat de mai multe ori și cum locuitorii au pus scăparea pe seama sfântului. De la Salonic, cultul a trecut la slavi, la bulgari, la sârbi, la ruși și la români. De aceea numele Dumitru e atât de des la noi.

Drumul moaștelor: din Salonic în Italia și înapoi

Cea mai ciudată parte a poveștii e drumul moaștelor. Când și cum au plecat din Salonic? Nu se știe sigur. Probabil în vremea cruciadelor, când multe odoare și moaște din Răsărit au luat drumul Apusului.

Opt sute de ani nu le-a mai găsit nimeni. Abia în 1978 arheologa Maria Teohari le-a descoperit în Italia, la mănăstirea benedictină San Lorenzo in Campo. Au urmat două întoarceri:

• Octombrie 1978: capul sfântului a fost adus înapoi la Salonic.
• Aprilie 1980: s-a întors și restul moaștelor.

De atunci stau în bazilica Sfântul Dimitrie, într-o raclă ferecată cu argint și aur. Părticele din ele au ajuns, de-a lungul anilor, și în alte biserici ortodoxe. Una a rămas la noi. În 2023 mâna dreaptă a sfântului a fost adusă la București pentru pelerinajul de pe Dealul Patriarhiei, iar la Patriarhie a rămas o icoană cu o părticică de moaște.

Bazilica Sfântul Dimitrie din Salonic

Biserica stă în centrul Salonicului, pe strada care îi poartă numele, Agiou Dimitriou. E cea mai mare biserică veche din oraș și una dintre cele mai importante din tot Răsăritul creștin. A trecut prin multe. Patru secole ca moschee, un incendiu uriaș, o refacere care a ținut zeci de ani:

• Începutul secolului al IV-lea: pe locul unor băi romane, acolo unde fusese închis și ucis sfântul, se ridică un mic paraclis.
• Secolul al V-lea: eparhul Leontie îl înlocuiește cu o bazilică mare, cu trei nave.
• 629-634: biserica e refăcută cu cinci nave. E forma pe care o vedeți și azi.
• 1430: Salonicul intră sub stăpânire otomană. Pe la 1493 biserica e transformată în moschee, Kasımiye Camii, și rămâne așa peste patru sute de ani, până în 1912.
• 1917: Marele incendiu al Salonicului distruge acoperișul, o parte din ziduri și multe mozaicuri.
• 1949: după o refacere lungă, biserica e sfințită din nou.
• 1988: e înscrisă în patrimoniul UNESCO, împreună cu celelalte monumente paleocreștine și bizantine ale orașului.

Înăuntru, căutați întâi racla cu moaște. O găsiți ușor, după șirul de oameni care așteaptă la ea. Apoi mozaicurile de pe stâlpii de lângă altar: șase panouri au scăpat din incendiu și sunt din secolul al VII-lea, dinainte de vremea iconoclasmului. Și nu treceți pe lângă ciboriu, construcția mică, cu șase laturi, din naos, care închipuie mormântul sfântului. Moaște nu are. E doar un semn al locului.

Coborâți și în criptă. A fost redescoperită după incendiul din 1917 și e acum spațiu de expoziție, cu bucăți de coloane, capiteluri și resturi din vechiul ciboriu. Aici, spune tradiția, a fost închis și ucis Sfântul Dimitrie. Chiar în locul ăsta. În bazilică mai e și o fântână cu apă, închinată sfântului.

Ce se întâmplă de Sfântul Dimitrie la Salonic

Pentru Salonic, 26 octombrie e sărbătoarea cea mare a anului. Și nu doar a Bisericii. În toamna lui 1912, în Primul Război Balcanic, armata greacă a ajuns la porțile orașului. Comandantul otoman Hasan Tahsin Pașa a semnat predarea în noaptea de 26 spre 27 octombrie. Data trecută în act? 26 octombrie, chiar ziua sfântului. De atunci orașul serbează în aceeași zi și ocrotitorul, și eliberarea.

Programul pe 2026 l-a anunțat biserica pe 1 octombrie. Sărbătoarea nu ține o zi, ci aproape trei săptămâni. Anul acesta vine la Salonic și icoana Maicii Domnului Hozoviotissa, de la mănăstirea cu același nume din insula Amorgos, și stă în bazilică până pe 1 noiembrie. Grecia și România au aceeași oră, deci orele de mai jos sunt valabile și pentru noi.

• Miercuri, 14 octombrie, ora 18:00: procesiunea pleacă de la bazilică spre Ministerul Macedoniei și Traciei, unde mitropolitul Filotei al Salonicului primește icoana Hozoviotissa. Seara, de la 21:00, priveghere până la miezul nopții.
• Duminică, 18 octombrie: începe „Săptămâna Mare a Sfântului Dimitrie”. Dimineața, după Liturghie, racla cu moaștele e mutată din ciborium în fața catapetesmei. În cele mai multe seri din săptămâna asta se ține priveghere, de la 21:00.
• Duminică, 25 octombrie, ajunul: Liturghie arhierească între 7:00 și 11:00. La 11:30 pornește procesiunea pe străzi, cu moaștele, cu icoana sfântului și cu icoana Hozoviotissa. Vecernia mare se ține între 18:30 și 20:30, în prezența arhiepiscopului Ieronim al Atenei. De la 21:00 la 0:30, priveghere.
• Luni, 26 octombrie, ziua hramului: Utrenia și Liturghia arhierească între 6:30 și 10:30. Între 11:00 și 11:30, doxologie pentru eliberarea orașului, tot cu arhiepiscopul Ieronim. Seara, vecernie la 18:30 și priveghere de la 21:00.
• Duminică, 1 noiembrie: icoana Hozoviotissa pleacă înapoi spre Amorgos, iar seara, între 19:00 și 20:00, se sfințește mirul Sfântului Dimitrie. Ziua e trecută în program și ca zi de împărțire a mirului.

Toate slujbele se transmit în direct pe canalul de YouTube al bisericii, așa că le puteți urmări și de acasă.

Cine vrea atmosfera de sărbătoare să se aștepte la mulțime mare pe 25 și 26 octombrie și la cazare scumpă în oraș. Pentru o închinare liniștită, alegeți altă zi.

Cum ajungeți și ce trebuie să știți

• Drumul. De la București la Salonic sunt aproximativ 650 de kilometri pe șosea, prin Bulgaria. Socotiți o zi întreagă cu mașina sau cu autocarul. Salonicul are și aeroport internațional.
• Programul. Doxologia dă biserica deschisă zilnic între 6:00 și 22:00. Verificați înainte de drum pe site-ul bazilicii, agdimitriosthes.gr, mai ales în zilele de sărbătoare.
• Ținuta. Umeri și genunchi acoperiți. E biserică vie, cu slujbe, nu doar monument.
• Fotografiile. Nu fotografiați în timpul slujbelor și nu folosiți bliț la mozaicuri.
• Cu grupul. În pelerinajul nostru în Grecia, în a doua zi, dimineața, suntem la Salonic, la Biserica Sfântul Dimitrie, apoi mergem spre Meteora. Iar între 24 și 31 octombrie 2026 avem și o plecare de 8 zile care prinde chiar hramul, cu procesiunea și privegherea de la Salonic.

Unde îl cinstiți în România

Nu trebuie neapărat să plecați din țară. Sfântul Dimitrie are în România câteva locuri mari ale lui.

Craiova, orașul lui

Sfântul Dimitrie e ocrotitorul Craiovei, iar Catedrala Mitropolitană Sfântul Dumitru îi poartă numele. Prima biserică de aici e, probabil, de la sfârșitul secolului al XV-lea, din vremea banului Barbu Craiovescu. Matei Basarab i-a refăcut zidurile în 1651. Clădirea de azi a fost ridicată din nou între 1889 și 1893, după planurile arhitectului francez André Lecomte du Noüy, și a fost sfințită chiar de hram, pe 26 octombrie 1933. Din 1939 e catedrală mitropolitană.

În 2025 hramul a ținut trei zile. Sâmbătă seara, în ajun, raclele cu părți din moaștele Sfântului Dimitrie, ale Sfintei Mucenițe Sabina, ale Sfântului Nifon, ale Sfintei Tatiana și ale Sfinților Serghie și Vah au fost purtate în procesiune prin centru. Au trecut pe la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi, Teatrul Național, Universitate și Prefectură, apoi s-au întors la catedrală. Racla a stat apoi afară, pe esplanadă, pentru închinare. La miezul nopții s-a slujit o Liturghie, iar a doua zi dimineață Liturghia de hram.

În 2026 hramul cade luni, deci procesiunea din ajun ar fi duminică seara, pe 25 octombrie. Programul exact îl publică Mitropolia Olteniei cu câteva zile înainte.

Suceava, ctitoria lui Petru Rareș

În centrul Sucevei, pe strada Ștefan cel Mare, lângă vechea Curte Domnească, stă Biserica Sfântul Dumitru. A ridicat-o Petru Rareș între 10 august 1534 și 30 august 1535, iar turnul-clopotniță de alături l-a adăugat ginerele lui, Alexandru Lăpușneanu, în 1560-1561. Hramul e tot pe 26 octombrie. Dacă faceți un drum prin mănăstirile din Bucovina, Suceava e oricum în cale.

Bisericile de parohie

Cu greu găsiți un oraș fără o biserică Sfântul Dumitru. Pentru cei mai mulți dintre noi, hramul lui e cel al bisericii din cartier, sau al bisericii din satul bunicilor. Drumul e mai scurt. Și la fel de bun.

Sâmedru: ziua lui în satul românesc

La sate, 26 octombrie are un nume vechi: Sâmedru. Calendarul popular împarte anul ciobanilor în două: vara pastorală începe de Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie, și se încheie de Sâmedru. Apoi vine iarna. Sfântul Dimitrie e socotit ocrotitorul păstorilor, iar ziua lui închide anul păstoresc și îl deschide pe următorul.

În noaptea de 25 spre 26 octombrie, în unele sate din Argeș, Vâlcea, Dâmbovița și Brașov se aprinde încă Focul lui Sâmedru. Se adună tot satul în jurul focului, iar tinerii strigă în cor „Hai la Focul lui Sâmedru!”. Cine sare peste foc, zic bătrânii, e sănătos tot anul.

Obiceiul e vechi. Cu timpul s-a legat de ziua sfântului, iar Biserica îl privește ca pe un obicei popular și atât, pentru că pentru ea 26 octombrie rămâne, înainte de orice, ziua unui mucenic.

Dacă vreți să mergeți la Salonic

Salonicul e o poartă bună. Spre toată Grecia ortodoxă, de fapt. De aici ajungeți în câteva ore la mănăstirile din Meteora, iar bărbații pot pleca spre Sfântul Munte Athos, prin Ouranoupoli. Mai departe, pe coasta de apus, sunt Corfu, cu Sfântul Spiridon, și Zakynthos, cu Sfântul Dionisie.

Salonicul, Meteora, Corfu și Zakynthos sunt în pelerinajul nostru de vară, de 7 zile, prin insulele ionice. Pentru date și locuri, sunați la 0771 440 036. Iar dacă rămâneți în țară, pe 27 octombrie e pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou de la București.

Fotografia din antet: C messier, CC BY-SA 4.0, via Wikimedia Commons